Sunt al patrulea copil al unor p\u0103rin\u0163i ce nu au mo\u015ftenit nici o avere material\u0103.<\/p>\n
M-am n\u0103scut la 11 august 1943 \u00een Ocna-Mure\u015f, Uioara \u2013 cum \u00eei spuneam noi \u2013 \u00eentr-o cas\u0103 micu\u0163\u0103 cu chirie, pe strada Cri\u015fan col\u0163 cu Ha\u015fdeu (\u015eicat\u0103r). \u00cencepuse r\u0103zboiul \u015fi moa\u015f\u0103 mi-a fost tat\u0103l meu \u2013 Marcu Emil (fotograf). Cur\u00e2nd el avea s\u0103 plece pe front la Odessa, Mama trebuind s\u0103 ne hr\u0103neasc\u0103 \u015fi s\u0103 ne ocroteasc\u0103 de toate primejdiile. Devotat\u0103 trup \u015fi suflet cre\u015fterii noastre \u00een demnitate, lupt\u0103toare pentru unitatea familiei, Mama noastr\u0103 \u2013 Ana Marcu \u2013 a fost \u015fi a r\u0103mas primul model pentru via\u0163a mea.<\/p>\n
Nu \u015ftiu c\u00e2\u0163i conor\u0103\u015feni ar aminti \u00eentr-o autobiografie de Gr\u0103dini\u0163a din Ocna-Mure\u015f; eu \u00eens\u0103 nu m\u0103 feresc s\u0103-i acord un loc de cinste \u00eentre institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt din acea vreme, loc pe care-l merit\u0103 gra\u0163ie activit\u0103\u0163ii neobositei Tanti Vivi<\/i> (Elvira Filip), distins\u0103 educatoare cu chipul mereu z\u00e2mbitor \u015fi privirea luminoas\u0103. Aceea\u015fi gr\u0103dini\u0163\u0103 mi-a dat \u015fi o prieten\u0103 pe via\u0163\u0103, pe Ileana Bucurenciu, atunci p\u0103rta\u015f\u0103 la multe n\u0103zb\u00e2tii, iar mai t\u00e2rziu, surs\u0103 de g\u00e2nduri de \u00een\u0163elepciune.<\/p>\n
Amintirea cea mai important\u0103 din \u015fcoala primar\u0103 este legat\u0103 de curajul<\/i>\u00a0 meu \u2013 taxat de al\u0163ii drept obr\u0103znicie<\/i> \u2013 de a fi spus cu glas tare c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103toarea protejeaz\u0103 2 colege: adic\u0103 nu le pedepse\u015fte \u2013 pun\u00e2ndu-le \u00een genunchi, ca pe toate colegele \u2013 pentru c\u0103 mamele lor \u00eei f\u0103ceau diferite servicii. \u0162in\u00e2nd bine minte aceast\u0103 \u00eemprejurare, peste timp, \u00een profesia mea de dasc\u0103l, am p\u0103strat fa\u0163\u0103 de studen\u0163i o atitudine echidistant\u0103 \u015fi le-am respectat dreptul de a spune deschis ceea ce g\u00e2ndesc.<\/em><\/p>\n \u00cen \u015fcoala gimnazial\u0103 cu clasele de la A la D, eu eram repartizat\u0103 \u00een \u201eclasa C\u201d adic\u0103 \u00een aceea cu elevi a c\u0103ror condi\u0163ie material\u0103 \u015fi poate social\u0103 era evaluat\u0103 la acel moment, mai modest\u0103. Aceast\u0103 \u201e\u00eemp\u0103r\u0163eal\u0103\u201d nu m-a afectat nici o clip\u0103 deoarece aveam prieteni \u00een toate celelalte clase \u015fi \u00een plus, \u015ftiam de la tat\u0103l meu c\u0103 eu trebuie s\u0103 fiu preocupat\u0103 de evolu\u0163ia mea, c\u0103 trebuie s\u0103 m\u0103 compar \u00een primul r\u00e2nd cu mine \u00eens\u0103mi.<\/p>\n <\/b>Profesorul Benea, ne \u00eenv\u0103\u0163a, dar mai ales ne pretindea s\u0103 \u015ftim scrie corect \u015fi s\u0103 \u015ftim gramatica limbii rom\u00e2ne. Eram \u00een clasa a VI-a \u015fi, chiar \u00een prima zi de \u015fcoal\u0103, el ne-a dat tuturor elevilor nota 2 pentru gre\u015feli de ortografie \u015fi de gramatic\u0103. Atunci l-am considerat nemilos dar amintirea acestei pedepse a dat mai t\u00e2rziu roade \u00een formarea mea profesional\u0103.<\/p>\n O particularitate a vie\u0163ii instructive din Ocna-Mure\u015f erau lec\u0163iile de limba francez\u0103 sub \u00eendrumarea lui Monsieur Ghica<\/i><\/b>. De la 9 ani, am f\u0103cut \u015fi eu parte dintr-un grup de elevi. Din lips\u0103 de bani, p\u0103rin\u0163ii mei au pl\u0103tit o bun\u0103 perioad\u0103 de timp aceste lec\u0163ii, cu br\u00e2nz\u0103 de la caprele noastre. Av\u00e2nd \u015fansa de a \u00eenv\u0103\u0163a franceza literar\u0103, mai t\u00e2rziu, m-am orientat c\u0103tre cariera de profesor de limba francez\u0103.<\/p>\n La liceul cu profil real din Ocna-Mure\u015f, am avut profesori devota\u0163i ce n-au l\u0103sat s\u0103 sim\u0163im \u2013 noi elevii \u2013 c\u00e2t de prost erau pl\u0103ti\u0163i \u015fi c\u00e2t de ciuntit\u0103 le era libertatea de g\u00e2ndire \u00een regimul comunist. Numele lor \u00eenscrise sub pozele din Tabloul de absolvire, merit\u0103 o profund\u0103 reveren\u0163\u0103: Dra. Elvira Lucaci, Dl. Gherman, Dra. Frieze, Dna. Moraru, Dna. Iacob, Dra. Lasc\u0103r, Dl. Dorin Alm\u0103\u015fan, Dl. Poleacu, Dl Hagea.<\/p>\n Distinsul profesor Ioan Popa \u2013 de \u201ecalibru universitar\u201d dar marginalizat \u00een acest or\u0103\u015fel de provincie din temeiuri politice \u2013 ne-a f\u0103cut s\u0103 sim\u0163im rom\u00e2ne\u015fte\u00a0 prin mijlocirea literaturii rom\u00e2ne. \u00cemi amintesc cu emo\u0163ie excursia de la Mir\u0103sl\u0103u, c\u00eend ne-a pus s\u0103 citim texte literare despre Mihai Viteazu \u015fi cea de la Cetatea Neam\u0163, c\u00eend am citit despre \u015etefan Cel Mare.<\/p>\n \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, familia noastr\u0103 (Marcu) \u2013 pentru c\u0103 era prosper\u0103 prin h\u0103rnicie \u015fi unit\u0103 prin credin\u0163\u0103 \u2013 a fost \u015fi ea \u0163int\u0103 a planului stalinist ce-\u015fi propusese s\u0103 distrug\u0103 na\u0163ia rom\u00e2n\u0103 prin interzicerea religiei greco-catolice \u015fi destr\u0103marea familiilor bine \u00eenchegate. P\u0103rin\u0163ii mei au fost supu\u015fi unui proces politic disimulat sub v\u0103lul unui proces civil \u00eenscenat cu martori mincino\u015fi, care a condus la condamnarea la \u00eenchisoare a mamei, a tat\u0103lui \u015fi a fratelui mai mare \u2013 Emil, student la vremea aceea.<\/p>\n A\u015fa ne-am pomenit \u2013 sora mai mare (Nu\u015fi) de la Cluj, cu so\u0163ul dat afar\u0103 din servici, iar eu \u015fi fratele meu Nicu\u015for, mezinii \u2013 elevi la liceu \u2013 singuri, f\u0103r\u0103 mijloace de trai, \u00eentr-o cas\u0103 din care lucrurile au fost luate prin sechestru. \u015ei asta n-a fost totul, c\u0103ci directorul \u015fcolii din acea vreme \u2013 tov. Suciu, profesor de socialism \u015ftiin\u0163ific \u2013 ne-a impus \u015fi o tax\u0103.<\/p>\n Am supravie\u0163uit unui regim care-\u015fi promova doctrina m\u0103sluind adev\u0103rul, regim ce-\u015fi \u00eenchipuia c\u0103 \u015ftie totul despre fiecare. Am supravie\u0163uit pentru c\u0103 aveam de partea noastr\u0103 \u00eencrederea \u00een noi \u00een\u015fine, for\u0163\u0103 primit\u0103 prin educa\u0163ie de la p\u0103rin\u0163i\u00a0ce ne spuneau mereu: \u201eAtunci c\u00e2nd obstacolul s-a ivit, nu te sperii, nu te v\u0103ic\u0103re\u015fti, nu te pl\u00e2ngi altora, ci te g\u00e2nde\u015fti cum s\u0103-l dep\u0103\u015fe\u015fti; iar Dumnezeu \u00ee\u0163i scoate \u00een cale \u015fi oameni care s\u0103 te ajute<\/i>\u201d. In aceste \u00eemprejur\u0103ri am sim\u0163it c\u0103ldura \u015fi ajutorul multora: profesori, vecini\u00a0\u015fi a celor doi prieteni \u2013 Ileana Bucurenciu[1]<\/a> care \u00eemp\u0103r\u0163ea cu mine m\u00e2ncarea de acas\u0103 \u015fi Alexandru (\u015eurel) Dima[2]<\/a> care m-a \u00eendrumat \u00een preg\u0103tirea pentru intrarea la facultate. Prietenii mei, \u015fi ei cu un ata\u015fament particular fa\u0163\u0103 de Ocna-Mure\u015f, sunt recunoscu\u0163i ca intelectuali rafina\u0163i, speciali\u015fti cu doctorat \u00een literatura comparat\u0103 \u015fi spaniol\u0103 \u015fi cu activitate la Universitatea din Bucure\u015fti \u015fi la Radio Rom\u00e2nia. Prietenia noastr\u0103 dureaz\u0103 \u015fi ast\u0103zi.<\/p>\n Dup\u0103 bacalaureat, visam s\u0103 devin student\u0103 de\u015fi purtam \u201epovara\u201d a trei membri din familie \u00een \u00eenchisoare. Universitatea Cluj mi-a respins dosarul; o secretar\u0103 binevoitoare mi-a sugerat \u00een \u015foapt\u0103 s\u0103 \u00eencerc la Institutul Pedagogic de 3 ani, sec\u0163ia Francez\u0103-Rom\u00e2n\u0103. Privind \u00eenapoi \u00een timp, constat c\u0103 acesta<\/b> a fost momentul \u00een care mi s-a hot\u0103r\u00e2t parcursul profesional \u2013 pe c\u00e2t de sinuos \u015fi anevoios, pe at\u00e2t de rodnic \u015fi interesant. \u00cen acest Institut am g\u0103sit adev\u0103rate modele profesionale, oameni valoro\u015fi, speciali\u015fti a c\u0103ror amintire \u00eemi este foarte pre\u0163ioas\u0103.<\/p>\n Dorind s\u0103-mi continui studiile, dup\u0103 cei trei ani, am cerut transferul la Universitatea\u00a0Babe\u015f-Bolyai, tot la cursurile de zi. Am acceptat exigen\u0163a rectoratului de aici ca din cei trei ani efectua\u0163i, s\u0103-mi fie recunoscut doar anul I. Tot din cauza dosarului, nu aveam dreptul la burs\u0103, a\u015fa c\u0103, \u00eemi c\u00e2\u015ftigam p\u00e2inea d\u00e2nd medita\u0163ii, lec\u0163ii de matematic\u0103 (asta cerea pia\u0163a, iar matematic\u0103 \u015ftiam de la \u015fcoala din Ocna-Mure\u015f) \u015fi mai apoi lec\u0163ii de francez\u0103; profesorii mei \u00eemi g\u0103seau elevi \u015fi m\u0103 recomandau pentru aceste lec\u0163ii de francez\u0103 a c\u0103ror \u201epl\u0103m\u0103deal\u0103\u201d fusese preg\u0103tit\u0103 la Ocna-Mure\u015f, de Monsieur Ghica. \u00a0S-au adunat \u00een total 7 ani de studii universitare p\u00e2n\u0103 la licen\u0163a mea din 1968.<\/p>\n Repartizat\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul superior, mi-am \u00eenceput activitatea la Institutul pedagogic de 3 ani din Oradea (1968 – 1971). Apoi, un an la Institutul Pedagogic din Pite\u015fti, iar \u00eentre 1972- 2009, la catedra de limba francez\u0103 de la Academia de Studii Economice din Bucure\u015fti. \u00cen acest ora\u015f mi-am \u00eentemeiat familia c\u0103s\u0103torindu-m\u0103 cu pictorul Constantin Dip\u015fe, bucur\u00e2ndu-ne de fiul nostru Ionu\u0163.<\/p>\n A\u015fadar, am fost toat\u0103 via\u0163a profesoar\u0103 de limba francez\u0103, contribuind \u2013 dup\u0103 puterea \u015fi iscusin\u0163a mea \u2013 la formarea \u015fi instruirea a 41 de genera\u0163ii de studen\u0163i. Am urcat toate \u201etreptele\u201d profesionale, de la asistent la profesor universitar, iar \u00een 1983 am devenit Doctor \u00een Filologie la Universitatea din Bucure\u015fti. Acest moment \u2013 teza de doctorat \u2013 a \u00eemplinit traseul \u201eumanist\u201d al activit\u0103\u0163ii mele profesionale, de-a lungul c\u0103ruia am predat limba, literatura, cultur\u0103 si civiliza\u0163ie francez\u0103, interpretare de text \u015fi curs practic de limba francez\u0103. <\/i>Am publicat\u00a0c\u0103r\u0163i, studii, articole, traduceri, recenzii, culegeri de texte \u015fi manuale. Dintre acestea, re\u0163in aici: Tehnic\u0103 \u015fi Poezie \u00een opera lui Antoine de Saint-Exup\u00e9ry<\/i><\/b> <\/i>(teza de doctorat Editura Mayon, Bucure\u015fti 1997), Primele Anotimpuri ale lui Antoine de Saint-Exup\u00e9ry. Copil\u0103ria \u015fi adolescen\u0163a prin poeme \u015fi scrisori<\/i><\/b>, <\/i>(Editura Mayon, Bucure\u015fti 1998), L’Eau, mythe et r\u00e9alit\u00e9 dans la litt\u00e9rature populaire roumaine<\/i><\/b> (\u00een vol. L’eau – Mythes et R\u00e9alit\u00e9s<\/i>, Editions Universitaires de Dijon, Actes du colloques organis\u00e9 \u00e0 Dijon, du 18 au 21 novembre 1992-1993- pp.231-246), Aper\u00e7u des \u00e9crivains francophones d\u2019origine roumaine<\/i><\/b> (\u00een colaborare, Editura Mayon, Bucure\u015fti, 2007).<\/p>\n La Academia de Studii Economice din Bucure\u015fti, am desf\u0103\u015furat activitate didactic\u0103 \u00een domeniul lingvisticii, al limbajului economic, al francezei pentru afaceri. Am efectuat stagii de specializare \u00een Fran\u0163a. Dup\u0103 cel din 1967 la Universitatea din Poitiers (c\u00e2nd am primit Dipl\u00f4me d\u2019Etudes Fran\u00e7aises<\/i>) ca student\u0103,\u00a0a urmat stagiul din 1975 la Universitatea Sorbona din Paris \u2013 o documentare pentru teza de doctorat; \u00een 1992 \u2013 1993 la Ecole Sup\u00e9rieure Universitaire de Gestion, Univ. II din Toulouse, pentru specializarea \u00een comunicare \u00een afaceri, \u00een 2001 \u2013 la Universitatea din <\/b>\u00a0Nantes, pentru specializare \u00een lexicologie, terminologie \u015fi elaborare de dic\u0163ionare.<\/p>\n Am predat cursuri de specialitate: personalului din BRD \u015fi din Banca Rom\u00e2n\u0103 de Comer\u0163 Exterior, la Ministerul de Finan\u0163e, la Institutul franco-rom\u00e2n pentru administrarea afacerilor, la Institutul Francez din Bucure\u015fti pentru candida\u0163ii la Diplomele eliberate de Camera de Comer\u0163 din Paris, la Cabinetul de audit financiar-contabil Gu\u00e9rard-Viala.<\/p>\n \u00cen sprijinul activit\u0103\u0163ii de predare, am publicat mai multe edi\u0163ii din Formation \u00e0 la communication en affaires: <\/i><\/b>vol. I Grammaire fran\u00e7aise<\/b>, vol. II \u2013 La lettre officielle\u00a0<\/b><\/i>\u2022 Le CV\u00a0<\/i><\/b>\u2022 Le projet d\u2019affaires<\/i><\/b>, vol. III L\u2019Entreprise<\/b><\/i> (\u00eenso\u0163it de CD).<\/p>\n Apoi, cercetarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 s-a concretizat pe mai multe direc\u0163ii: lucr\u0103ri didactice cu exploatare interactiv\u0103 \u2013 baze de date, metodica pred\u0103rii limbii franceze, lingvistic\u0103 (lexicologie, terminologie, neologie). Pe l\u00e2ng\u0103 comunic\u0103rile de la sesiunile \u015ftiin\u0163ifice, am publicat articole, studii, manuale \u015fi recenzii, dintre care unele \u00een colaborare.<\/p>\n Am elaborat \u00een premier\u0103 (\u00een Rom\u00e2nia \u015fi \u00een Fran\u0163a) pentru domeniul economic:<\/p>\n Urmare a realizarii acestor lucr\u0103ri, am fost primit\u0103 ca membru corespondent \u00een Academie des Sciences Commerciales<\/b> din Paris<\/b>, am fost numit\u0103 Delegat APFA Fran\u0163a (asocia\u0163ia Actions pour Promouvoir le Fran\u00e7ais des affaires)<\/i> pentru Rom\u00e2nia \u015fi membru \u00een Conseil d\u2019Administration de l\u2019APFA.<\/b><\/p>\n Semnez rubrica de terminologie de afaceri \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u00een:<\/p>\n \u00cen calitate de Delegat APFA pentru Rom\u00e2nia, \u00eencep\u00e2nd din 1994, am organizat la nivelul \u0163\u0103rii, 16 edi\u0163ii ale concursului interna\u0163ional Le Mot d\u2019Or<\/i><\/b> propus de Fran\u0163a. Trei erau obiectivele principale ale acestei competi\u0163ii: r\u0103sp\u00e2ndirea neologismelor franceze din domeniul economic, antrenarea studen\u0163ilor \u00een crearea de neologisme pentru limba rom\u00e2n\u0103 (care s\u0103 elimine termenii str\u0103ini) \u015fi stimularea spiritului antreprenorial \u00een r\u00e2ndul tinerilor \u00eendruma\u0163i s\u0103 redacteze proiecte de afaceri inspirate din realitatea rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n De\u015fi locuiesc la Bucure\u015fti, simt \u015fi tr\u0103iesc cu valorile primite \u00een ora\u015ful natal, Ocna-Mure\u015f sau Uioara cum \u00eemi place mie s\u0103 spun. M\u0103 \u00eentorc mereu aici, \u00eenainte de toate, ca s\u0103 pun o floare pe morm\u00e2ntul p\u0103rin\u0163ilor mei; apoi, ca s\u0103 fr\u0103m\u00e2nt \u00een palm\u0103 \u2013 f\u0103r\u0103 m\u0103nu\u015fi – bulg\u0103ra\u015fi de p\u0103m\u00e2nt din gr\u0103dina de la casa p\u0103rinteasc\u0103; privesc spre Ban\u0163a unde noi, elevii, am plantat copaci, apoi spre p\u0103durea din Ciunga \u2013 pentru a-mi aminti de stupii tat\u0103lui meu, iar noaptea privesc spre cer \u015fi mul\u0163umesc pentru toate c\u00e2te le-am primit de aici. Sunt fericit\u0103 la casa p\u0103rinteasc\u0103 pe care \u00eencerc s\u0103 o \u0163in \u00een via\u0163\u0103.<\/p>\n Ora\u015ful Ocna-Mure\u015f a f\u0103cut multe pentru mine \u015fi la r\u00e2ndul meu, voi face pentru el, ceea ce m\u0103 pricep mai bine s\u0103 fac.<\/p>\n\n
\n
\n