Ma uit crucis
Si nu vad unde
Intalni-se-vor secunde,
Doua paralele scunde.

Ma uit crucis
Si nu vad unde
Intalni-se-vor secunde,
Doua paralele scunde.

Fără fiţe.
Fără comentarii.
Este soarele meu.
Şi al oricui se simte încălzit de el.

Oare de câte ori ai ocazia să schimbi macazul vieţii în mod esenţial ?
O dată ? Sau de 5 ori ?
Dar oare eşti conştient de aceste momente ?
Sau trec pe lângă tine neobservate, asemenea ţie, în societate ?
Ai ochii închişi şi faţa la perete ?
Observi ceva ? Realizezi ce vezi ?
Mai poţi privi în jos ? Dar în sus ?
Unde te situezi ? La mijlocul părţii de sus sau la mijlocul părţii de jos ?
„- La intersecţie !”

Cunoscuti si sub numele popular de „nervi”, au suparatoarea tendinta de a se inflama si scurtcircuita in conditii de suprasolicitare cu intrebari stupide.
In mintile odihnite s-au descoperit doar fosile de neuroni. Alaturi de nisip si resturi de creveti vietnamezi.

„Dar auzi! E plin pământul
De răsunete! Pe loc
Un balaur cât un munte
Vine-nfiorat ca vântul
Cu o sută de picioare –
Cu mugiri şuierătoare,
Şi-i c-un ochi de foc în frunte
Şi pe nări el varsă foc!”
George Cosbuc – Prahova – fragment
