Zidurile dintre noi
S-au născut din miez de șoapte
Și la nord de Miazănoapte,
Ne-am ascuns desculți și goi.
Umbra-ți trece, umbra-mi vine,
Răsărit și-Apus deodată,
Cărămida e tăiată
Din vulcan de-Aleutine.
Nu se simte, nu se vede
Nici fereastră și nici poartă
Ori măcar o Mare Moartă,
Să plutim spre a ne pierde.
Caldu-i zidul, fiartă-i piatra,
Zborul e topit pe gard,
Ochiului îi iau povara,
Frunzei lui, îi sunt un bard.
Jupa-i verde, ciob de sticla,
Luceşte pe drum prăfos,
Toţi adulmecă în pripă,
Soare,-n colbul de pe jos.
Unde-i vara ?
De caldură şi de sete să suspin,
Recele să-l simt deplin,
Şi un gând de umbră pură,
Să devin…
