“N-avem de toate” era o vorbă. Asa e şi în pădurea Cernica în săptămâna asta a anului. Lipsă. De verdeaţă. Mă aşteptam să văd nişte brânduşe, dar acestea au fost înlocuite – cu oarece succes – de ceva floricele albastre de primăvară, al căror nume imi scapă.
În schimb, abundenţa de frunze uscate ce captuşeşte solul este de-a dreptul descurajantă şi te face să te uiţi în sus. Ceea ce am făcut şi eu şi mi-a intrat soarele-n ochi, după cum se vede.
misto, bun si soarele asta la ceva
hei, ce frumos te ascunzi dupa frunza asta palida de emotie
buna dimineata 🙂