„Aceste case din temelia lor sunt înălţate de luminatul domn Io Constantin Basarab Voevod fiului său Constantin Brancoveanul, începându-le şi sfârşindu-le la leat 7206 şi la al zecelea an al domniei sale, ispravnic fiind Mihai vtori postelnic Corbeanul”
şi
“A doao zi, octombrie 27 dni – scrie Greceanu – s-au rădicat Mariia Sa cu totul de au purces şi au mersu la Potlogi, unde şi căşile de acolo ispravite găsindu-le de zidit, numai doao zile au zăbovit. Deci au purces de au mers la Mogoşoaia şi de acolo au venit la scaunul Bucureştilor la noiembrie 1 dni, leat 7207, impreuna cu toată boierimea viindu cinesi la căşile lor”
a doua si a treia imi plac foarte mult. misto
privindu-le, ma duce gandul la unele filme ale lui Tarkovsky. A doua m-a impresionat imi place sa cred ca sunt ciori, singurele care ar fi putut sa fi fost contemporane cu momentele in care cladirea mustea de oameni. poate ca acuma zboara pe acolo din melancolie, hranindu-se cu amintirile… prin fotografie, macar tu ne amintesti de aceste asezaminte ca in rest… vedem in ce hal arata. multam. imi place si ultima:)
Misto…. toate, dar cel mai mult place la mine prima si ultima!
Prima si a doua.
🙂
Cetatea Constantin Brancoveanu… nu te-a vizitat nimeni in timp ce ai poposit pentru poze in curtea aceea?:) M-as mira sa aflu ca ai scapat…
ce sa zic. frumaose fotografiile nu prea am ce sa zic. Decat la chestia cu editatul nu sunt de acord pentruc anu mi s emai pare fotografie si ceva gen ‘grafica’ ca pe devianart. totusi sunt frumoase.
Merci, dar poate ai vrea sa detaliezi chestia cu editarea… 🙂