„Astăzi și în zilele ce vor urma, există un singur lucru pe care nu ai voie să-l faci, să fii trădător. Există un singur drum în viață care te îndepărtează de trădare – cel eroic. Numai pe această cale poți răscumpăra lumea”
(Fericitul Episcop Ioan Suciu).
Expoziția foto-documentară de la Biblioteca Academiei, deschisă în 28 mai 2025, dedicată Fericiților Episcopi Martiri Greco-Catolici – Valeriu Traian Frențiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie, Tit Liviu Chinezu – mi-a adus în prim planul minții și al sufletului, conceptul de loialitate.
În stilul meu de lucru, arunc o scurtă privire în DEX ca să surprind și prin sinonime, complemente adjectivale, conotațiile cele mai subtile ale acestui concept.
Loialitate este un substantiv derivat cu sufix din adjectivul loial+ itate(sufix).
Este o virtute, valoare sau calitate umană care implică respectarea anumitor norme morale, care își îndeplinește cu cinste obligațiile asumate, devotament, atașament puternic și o susținere neclintită față de o persoană, un grup, față de o idee.
Conotațiile implicite de cinste și statornicie în atașament formând esența însăși a loialității, impun ca adjectivul loial să nu poată suporta grade de comparație. Așa cum nu poți fi foarte cinstit sau mai puțin cinstit, pentru că – ori ești, ori nu ești cinstit – tot astfel ești sau nu ești loial unei persoane, unui crez, unei Biserici.
Loialitatea față de credință este calitatea supremă și primordială a vieții Episcopilor Martiri, dovedită mai ales în regimul comunist îndelung opresiv iar, esența rugăciunii lor este închegată în invocația Fericitului Episcop Alexandru Rusu: Doamne, Dumnezeule, primește jertfa vieții mele pentru libertatea Bisericii Greco – Catolice !
Texte, fotografii, documente rare, obiecte personale au umplut sala de expoziții și acestea, ar putea fi prea puține dovezi ca să-l cutremure pe un vizitator întâmplător. Dar, cum mulți dintre noi au avut părinți sau rude în suferință din cauza crezului lor religios, avem unitatea de măsură bine întipărită în memorie pentru ca o lacrimă tăcută să rămână pe veci în sufletul nostru.
Expoziția itinerantă organizată de Muzeul Județean Satu-Mare, deschisă și argumentată de reprezentanți ai Bibliotecii Academiei Române și ai Muzeului, a fost întâmpinată de cuvintele de mulțumire și aprecieri deosebite ale Episcopului nostru de București, Mihai Frățilă în fața unei asistențe numeroase, dornică să participe la un eveniment atât de select.
O pictură a artistei Elisabeta Talpoș – „Fericiții Episcopi Martiri” – a fost oferită Episcopiei noastre iar un album select îngrijit și frumos tipărit, pregătit de Muzeul județean de Artă din Satu Mare, a făcut alegerea rapidă a publicului.
Cu deplină venerație față de modelul unic de sacrificiu pentru neam și credință, cerem – prin ruga de fiecare zi din biserica noastră către Sfinții Episcopi Martiri – harurile de care avem nevoie, să putem trăi creștinește după învățătura Bisericii noastre.
Maria Dipșe, 22.06.2025
