(extras din introducerea volumului)

Despre acest volum şi despre autorul ei, am vorbit într-o împrejurare care s-a ivit, cu doamna Sorina Bercescu, distinsa Profesoară de literatură franceză de la Universitatea din Bucureşti. Aceasta a elogiat traducerea realizată şi a fost mai mult decât surprinsă că cineva – aici Teodor Boşca – poate stăpâni şi mânui cu atâta dexteritate poetică şi mare ştiinţă limba străină, fără să fi ieşit vreodată din România.

În multe privinţe, vremurile erau potrivnice unui intelectual de anvergura sa.

Şi totuşi, cartea a apărut în condiţii grafice excelente, datorită „prieteniei” unui grup de truditori talentaţi de la editură. Teodor Boşca vorbea cu multă recunoştinţă despre ei. Iar în acest context, eu l-am auzit vorbind cel mai adesea despre prietenul său, talentatul grafician Emil Chendea prin a cărui contribuţie stilistică la cele 2 volume („Sonetele” şi „Trubadurii”)  cartea – ea însăşi – a devenit un „obiect de artă”.